A murit arhitectul Vasile Mitrea. A proiectat clădiri și cartiere care au dat Clujului forma pe care o are astăzi, a format generații întregi de arhitecți, iar în 2018 a scris pentru volumul nostru textul care ne-a spus, în termeni foarte limpezi, ce anume avem de făcut.

Născut la Roman, în Neamț, format la București, a venit la Cluj în 1960 și a rămas. Arhitect urbanist, doctor în arhitectură, conferențiar universitar. A fost proiectant la Institutul Județean de Proiectare Cluj, unde a lucrat la concepția cartierelor Grigorescu și Gheorgheni și la sistematizarea Zorilor. Între 1970 și 1983 a fost decan, prodecan și șef de catedră la secția de arhitectură a Universității Tehnice din Cluj-Napoca — Uniunea Arhitecților îl numește creatorul Facultății de Arhitectură de la Cluj. A fost decan la Oradea între 2002 și 2004, membru în Comisia Națională a Monumentelor Istorice și, până la sfârșit, coordonator al Colegiului Director al Uniunii Arhitecților. A predat nu doar la arhitectură, ci și la protecția mediului la Oradea, la inginerie la Arad și la filosofie, la Babeș-Bolyai. Peste optzeci de proiecte de arhitectură, cincizeci de urbanism și peisagistică, peste șaizeci de studii publicate. Premiul Academiei Române pentru întreaga activitate în 2010, Premiul Opera Omnia al U.A.R. în 2023.

Tipizarea și ideea proprie

Descriind, în studiul din 2018, cum se exercita profesia sub control politic, a scris o frază care îl descrie și pe el, fără să o spună:

„Într-un asemenea context de mare rigiditate, «ieșiri din front» nu-și vor permite decât, cu mare precauție (pentru a nu se trezi cu respingerea proiectului), cei ce au făcut din profesie o pasiune."

Palatul Telefoanelor din Cluj-Napoca este o astfel de ieșire din front. O fațadă din panouri de beton decalate, fiecare ieșind din planul celeilalte, care transformă o centrală telefonică într-un relief. Nimic din programul clădirii nu cerea asta.

Ce ne-a scris în 2018

În volumul Arhitectura modernist-socialistă din România și Republica Moldova, publicat de B.A.C.U. în 2018, Vasile Mitrea a semnat textul „ROMÂNIA – SOCIALISM ȘI MODERNISM". Nu a scris o prefață de complezență. A scris o evaluare, cu un reproș adresat breslei și cu o listă de sarcini:

„Inițiativa Biroului pentru Artă și Cercetare Urbană (ce ar fi fost cazul să fie a uneia din organizațiile profesionale) de a afla în ce măsură «reperele» etapei socialiste au fost sau nu influențate de contextul profesional internațional și care ar fi aportul lor în istoria arhitecturii românești este binevenită. Dar pentru a se ajunge la o depistare a valorilor reale de arhitectură, devin absolut necesare acțiuni ca: cercetarea în teren pe tematici, confruntarea rezultatelor în cadrul unor dezbateri, selectarea prin filiera unui aparat critic, clarificarea situației juridice, iar în paralel definirea premiselor ce le-ar permite existența în timp."

Vasile Mitrea, „ROMÂNIA – SOCIALISM ȘI MODERNISM", 2018

Cercetare în teren. Dezbatere. Aparat critic. Clarificarea situației juridice. Premise care să le permită existența în timp. Așa am lucrat de atunci încoace, iar lista aceasta a rămas, practic, programul nostru.

Palatul Telefoanelor

Dosarul de clasare a fost inițiat și elaborat de B.A.C.U., prin arhitecții Ruxandra Nemțeanu, Sorina Varenic și Dumitru Rusu. Comisia Națională a Monumentelor Istorice l-a aprobat în unanimitate în 2019, iar Ordinul nr. 3177/2020 al ministrului culturii a fost emis în septembrie 2020. Proprietarul, Orange România, a contestat în justiție, iar ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial abia pe 27 iunie 2025 — șase ani de la demararea procedurii. Clădirea a intrat în Lista Monumentelor Istorice la categoria II, arhitectură, monument, grupa B, cu codul CJ-II-m-B-21175. Între timp fațadele au fost vandalizate, iar sculptura semnată „V.M." a fost vândută ca fier vechi.

Clasarea a declanșat dreptul de preempțiune. În noiembrie 2025, Primăria Cluj-Napoca a cumpărat clădirea, iar între destinațiile propuse s-a numărat un muzeu al telecomunicațiilor. A apucat să vadă lucrarea lui protejată prin lege și trecută în proprietate publică. Restaurarea rămâne de făcut, și rămâne în sarcina noastră.

Lucrări clujene

1967

Facultatea de Medicină Veterinară

1967

Piscina olimpică, coautor

1968

Palatul Telefoanelor — centrala telefonică Pentaconta

1970

Policlinica Universitară, astăzi Centrul de Diagnostic și Tratament

1970

Parcul I. L. Caragiale

1982

Sediul Facultății de Arhitectură și Urbanism și al Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri

1960–79

Cartierele Grigorescu și Gheorgheni, sistematizarea Zorilor

Gheorgheni

Cealaltă jumătate a muncii lui nu se vede într-o singură clădire. La Institutul Județean de Proiectare a lucrat la concepția microraioanelor I și II din Gheorgheni, unul dintre cele mai bine gândite cartiere ale Clujului: spații verzi generoase, alei pietonale, dotări socio-culturale prevăzute de la început, nu adăugate ulterior. Complexul comercial Mercur, construit în 1968 după proiectul arhitectului Mircea Amitroaiei și al colaboratorilor săi, este centrul comercial al acestui cartier — nu clădirea lui Vasile Mitrea, ci piesa care se ridică într-o compoziție la care el a lucrat.

Și-a văzut propria muncă erodată, și a scris despre asta fără menajamente:

„De la sfârșitul deceniului al VIII-lea, «îndesirea» cartierelor în cauză va avea ca efect creșterea densității, eliminarea de spații verzi și parcaje, favorizarea circulației auto în dauna celei pietonale și, ca atare, alterarea compoziției inițiale."

În ultimii treizeci de ani s-a bătut pentru un sistem de spații verzi al Clujului care să includă toate cele treisprezece cursuri de apă din intravilan, cu Someșul ca axă a agrementului urban. Dacă parcurile și grădinile pe care le-a desenat s-ar fi făcut, spune laudatio-ul Premiului Opera Omnia, Clujul de azi ar fi fost un oraș mai bun.

Un ultim lucru despre felul lui de a fi. Studiul din 2018 trece în revistă patruzeci și cinci de ani de arhitectură românească și își numește colegii — Ioțu la Craiova, Săvescu la Târgu-Mureș, Lychiardopol la Țiglina, Porumbescu, Lupu. Când ajunge la clădirile pentru comunicații, unde intră și propria lui centrală telefonică, scrie doar că se poate vorbi, cu câteva excepții, de un modernism temperat. Nu se numește nicăieri.

Textul se încheie cu un paragraf pe care, recitindu-l acum, e greu să nu-l citești ca pe o lecție de metodă:

„Repetând că prin demersul făcut am încercat să adaug și eu, cu subiectivismul inerent, unele puncte de vedere vizavi de etapa 1945–1989, îmi cer scuze pentru unele inadvertențe de autori și date, provocate de lipsa unor surse documentare riguroase."

Dr. arh. Vasile Mitrea

În iulie 2026, filiala Cluj-Sălaj a Uniunii Arhitecților a instituit Premiul „Vasile Mitrea" – New Talent, pentru cel mai promițător absolvent al Facultății de Arhitectură din Cluj. Va continua să dea nume unor începuturi.

Asociația B.A.C.U. transmite condoleanțe doamnei Adina Mitrea, familiei, colegilor și studenților săi.